Pe urmele Turului Ciclist al României (04)


Povești pentru cicloturiști: de la Constanța la Hârșova.

Am văzut acest traseu din caravana Turului Ciclist al României, întrucât ziua a avut un program foarte încărcat și n-am putut pedala prea mult. Am trecut prin Ovidiu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Crucea, Horia, Hârșova și am avut grijă să vorbesc înainte cu cineva care cunoaște foarte bine locurile – colega mea Mona Constantinescu, corespondent România Actualități de Constanța.

Oricum, dacă te hotărăști să te urci în șa pe urmele Turului Ciclist al României 2011, pe traseul Constanța – Hârșova, atunci la Ovidiu trebuie să găsești pretext pentru a te opri. Povestea locului spune că numele oraşului este legat de cel al vestitului poet latin Ovidius, simbol al trecerii romanităţii pe aceste meleaguri. Se spune chiar că mormântul lui s-ar afla chiar pe insula cu acelașii nunme din mijlocul lacului Sutghiol și că cei doi stejari bătrâni ce se înalță acolo ar fi fost plantați de poet.

Cicloturistul trebuie să știe că Ovidiu – localitate situată lângă cetatea Tomis – s-a numit pe la 1650 Siliște, denumire înlocuită cu numele turcesc Canara – adică loc de unde scoate piatra (calcarul și dolomita sunt resursele zonei)

Ar trebui să mai cobori din șa la Mihail Kogălniceanu. Povestea locului începe cu triburile tătare emigrate din Crimeea, care i-au dat denumirea de Karamurat (Murat cel Negru). Puțini știu, însă, că pe la 1880, localitatea a fost populată de… germani (care au plecat, însă, în 1940) și care au conviețuit cu români – mocanii  crescători de oi. În acest moment, la Mihail Kogălniceanu trăiesc în bună înțelegere români, aromâni,  turci,  tătari,  romi, dar și 18 germani.

La jumătatea distanței dintre Marea Neagră și Dunăre, cicloturistul aflat pe urmele Turului Ciclist al României 2011 ajunge la Nicolae Bălcescu – localitate bine poziționată economic. La Crucea, povestea spune că populatia bastinașă s-a amestecat cu muntenii veniți prin 1300, cu moldovenii sosiți în anul 1375 și cu transilvănenii ajunși aici pe la 1406, zona fiind preponderent agro-zootehnică. Până la Dunăre, treci precum cicliștii profesioniști prin Horia, care în vremea comuniștilor, se mândrea cu un imens și vestit SMA – Secție Mațini Agricole. J

Ajungi apoi pe două roți la Hârșova, cunoscută ca cetatea Carsium – cunoscută ca importantă zonă comercială şi de tranzit a lumii antice. Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele acestora. Aici s-au descoperit 10 stâlpi militari (borne de drum roman), fapt ce demonstrează că anticii au înțeles mult mai bine cum stă treaba cu dezvoltarea unei zone: au reparat şi întreţinut permanent drumurile care-i asigurau legătura cu exteriorul

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: